Alimentatia omului din punct de vedere cantitativ si orele de masa

Alimentatia sanatoasa – Am vazut ca ratia de intretinere trebuie sa acopere toate nevoile de nutritie ale organismului. Acesta reprezinta punctul de vedere calitativ al alimentatiei. Considerind punctul de vedere cantitativ, constatam ca nu e de ajuns ca ceea ce am mancat sa corespunda numarului de calorii, sau de substante nutritive necesare. Trebuie sa simtim si ca ne-am saturat. Altfel nu ne declaram multumiti. Portia trebuie sa acopere necesitatile, nu numai calitativ, ci si cantitativ.

Daca din punctul de vedere al continutului in factori energetici, hrana se masoara in calorii, cantitativ ea se masoara in grame. Consultand tablourile de calorii si raportandu-le la alimentele pregatite pentru o zi, facand asadar calculul ratiei alimentare, vom putea stabili portii precise. Dar aceste calcule sunt foarte complicate, nu oricine poate sau are timp sa le faca. Si apoi chiar daca le face si daca ceea ce scrie pe hartie nu se potriveste cu pofta de mancare a omului, calculul nu e de nici un folos. Nu e bine sa depasim caloriile necesare, dar nu e bine nici sa ramanem flamanzi.

In privinta aceasta, natura a facut astfel ca omul sa aiba senzatia de foame, ca sa stie cand sa manance si senzatia de saturare ca sa stie cat sa manance. Saturarea este un prag peste care nu se poate trece, deoarece senzatia devine suparatoare. Omul nu trebuie sa treaca de acea limita ci sa se opreasca atunci cand senzatia de saturare nu a atins culmile ei, cand e numai placuta, nu si suparatoare.

Saturarea nu inseamna ghiftuiala, ci numai potolirea foamei. Tabelele cu valorile calorice ale alimentelor e bine sa fie consultate, daca nu pentru a face un calcul exact, cel putin pentru a afla valoarea energetica a alimentelor, si a trece pe lista de bucate, dupa cum e nevoie, alimente de o valoare calorica mai mica sau mai mare.

De asemenea, sunt foarte utile tabelele cu continutul in substante nutritive ale alimentelor, daca nu pentru a le cunoaste precis continutul lor in grame si miligrame, dar cel putin in linii mari, ca sa stie care alimente sant bogate in proteine, care in glucide etc.

Este bine ca gospodina sa stie ordinea descrescanda a alimentelor cele mai bogate in calorii: untura de peste, untura de porc, untura de gasca, untul, undelemnul, fructele uleioase (alune, nuci, migdale, arahide), cacao, carnatul de porc, toba, carnea de porc grasa, carnatul de ficat, zaharul, glucoza, bomboanele, halvaua, carnea de vaca grasa, carnea de oaie, branzeturile grase (in special svaiterul, branza de burduf, branza framantata de oi, telemeaua), icrele negre, pestele gras, carnea de gasca, de rata, de curca, cerealele, painea, fructele uscate (castane, curmale, caise, smochine, prune), legume uscate, boabe (fasolea, lintea, mazarea, bobul etc).

Cunoscand acestea, gospodina va putea folosi unul sau altul din aceste alimente, dupa necesitatile calorice. Daca va dori ca masa sa cuprinda cat mai multe calorii, daca ar fi vorba de masa unui lucrator de munca grea stiind ca un docher, un salahor, un sapator de pamant are nevoie de chiar 5 000-5 500 calorii, se va indrepta spre cele mai calorice alimente, cum sunt: carne grasa de porc sau slanina; de exemplu o supa de fasole cu slanina, mamaliga cu branza, un aluat facut din faina si untura de porc sau de gasca, cu o umplutura de marmelada.

Am vazut ca si dulciurile sunt alimente energetice. Pentru a se cunoaste exact cantitatea de calorii care
intra in alimentatie, se poate consulta o lucrare de specialitate care cuprinde caloriile continute de fiecare suta de grame de aliment. In general, fiecare trebuie sa manance, atat cantitativ cat si calitativ, in raport cu munca pe care o depune, ajungandu-se pentru cei cu activitate intensa (munci grele) la o ratie dubla fata de cei cu activitate redusa.

Un alt mod de a cunoaste daca cineva nu mananca prea mult sau prea putin, este de a se cantari din cand in cand, pentru a-si controla greutatea. Daca, aceasta este normala si continua sa ramana astfel, inseamna ca alimentatia este rationala. Daca corpul slabeste, se poate deduce ori ca alimentatia este insuficienta, ori ca persoana este bolnava. Greutatea normala a corpului este egala cu numarul de centimetri peste un metru a inaltimii corpului. Astfel un om cu inaltimea de 1,70 m, ar trebui sa cantareasca 70 kg. Unii medici admit ca aceasta cifra, care reprezinta numarul centimetrilor, poate sa oscileze in sus si in jos, de la caz la caz.

O alta intrebare care se pune, in legatura cu alimentatia, este asupra orelor de masa si asupra numarului de mese pe zi.

Unii fiziologi cred ca e bine sa se ia masa de trei ori pe zi : dimineata, la pranz si seara. Altii recomanda patru mese pe zi : dimineata, la ora 11, la ora 4 si seara; iar altii, sunt de parere ca cinci mese pe zi, luate din trei in trei ore, este modul cel mai indicat de hrana.

Bineinteles, mai multe mese pe zi nu inseamna o cantitate mai malre de alimente. Global, cantitatea ramane aceeasi, numai ca este distribuita in cinci ratii, ceea ce reprezinta avantajul ca stomacul are mai putin de lucru de fiecare data, si ca organismul primeste mai des, in circuitul sanguin, hrana, adica substantele asimilabile in care s-au transformat alimentele, in urma diverselorprocese de transformare din corp.